Eva, un suplu val
cu gene lungi de sare,
A reușit să
crească, să se facă mare.
Deși moare valul
la glezne de liman,
Marea viețuiește
și crește în ocean.
Adam, o frunză
verde ce,-n al vieții iatac,
A reușit să
crească și s-a-nmulțit copac.
Deși moare
frunza-n ramuri, de vântul tăios,
Copacul
viețuiește și replică-n codrul vânjos.
Sortiți suport al
vieții, mare și copac,
Au construit
dăinuirii prielnic habitat.
Eva și Adam, din
taina lor ursită de grabnică pieire,
Au zămislit,
dintr-o simplă pereche, efemeră omenire.
Din volumul ,,MARE ȘI DESTIN”
Drobeta-Turnu Severin, 2O15, 1O
august
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu