luni, 24 august 2015

CULORI CARE DOR




Pe-un picior de plai,
cu gleznă romantică,
peste mugurii de flori,
ce-și cuibăresc paleta cromatică
la sânul zeului Apis
sau își amanetează viitorul
pe piciorușele de miss
ale unui suflet dulce, generos,
îndrăgostit de tonouri parfumate cu folos,
ieșit cu zumzetul împuținat
de constrângerile unui Ull conștiincios,

Primăvara - designer de top –
manageriază prezența florii
cu bucurii și speranțe
ce ies din tiparele culorii;

Degetele uluite de lumina de pe-alee,
încearcă să-și facă avânt,
încremenesc în fața frumuseții ca idee
și pipăie portofelul doar în gând;

Văzând cum se alintă pe-ndelete,
ochii cumpără câteva zâmbete,
florilor cochete;

Trecătorii,
înveșmântați în clepsidre,
picură fire de speranță
peste lăncile de argint aurite
ce le străpung sufletele
cu disperarea unui nou început;

Mai triste,
mesele de șah sunt la locul lor.
Unul dintre capete sughite cu dor:
Unde o fi plecat?
Ce s-o fi întâmplat?

Mirările încrețite de acest fior,
împrumută culoarea florilor;
Aripile fluturilor de noapte
adie friguri și ploi ce zgribulesc vise;
Gândurile descresc în șoapte,
șoaptele în oftaturi induse.

Înfiptă în fiecare dintre noi,
viața a-nceput, probabil, în doi
cu o floare culeasă sub nori
și se-năbușă în nori de flori.
Se măsoară în timpuri,
nu, în anotimpuri.
Ochii nu mai râd culori;
Doar timpul ma are gust de flori.  

Din volumul ,,REVELAȚIA CUVINTELOR”
Drobeta-Turnu Severin, 2O15, 24 august

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu