vineri, 28 decembrie 2018

Prestidigitaţie


Prin firida de clorofilă,
Cineva prefiră niscaiva seminţe.
Viaţa încolţeşte la o licitaţie de mistere.
Un fulger exotic distrage atenţia pleoapei.
Un ştreang invizibil gâtuie lumina vertebrei.
Intempestiv şi incontrolabil,
timpul dezghioacă clipa.
Întunericul ţipă ca o bufniţă şi...
ascunde frumuseţea clandestină a tăcerii.

(Timișoara, 2O18, 27 decembrie)

sâmbătă, 22 decembrie 2018

ALICANTĂ

Muza invocă o nocturnă divină,
Selena-și întinde plasa de stele,
Lumina-i se strecoară-n surdină
Argintând dantelăria din perdele.

Peste tot, foi aruncate fără vină,
Jinduind mototolite pre podele
Și câteva cuvinte luând lumină
Dintru candela gândurilor mele.

(Drobeta-Turnu Severin, 2O18, 22 decembrie)

vineri, 21 decembrie 2018

EXERCIȚIU DE VÂNT


Credeam că m-am născut pentru furtună!
Am încăpăţânat marea să mă-nveţe cu ea.
I-am simţit împreună îmbrăţişarea necerească.
De multe ori,
albatros cu sufletul hoinar,
în ecouri de tunete cu încolţiri de fiară,
mă luam la-ntrecere cu vântul
încercând să ne potrivim zborurile
să nu-i simt furia cu care-mi întoarce aripile.
Dar azi,
ca o liră înstrunând dorul de larg,
ecoul furtunii mă-ndeamnă
să-mi ajustez pânzele în arboradă.
Cu tâmplele,
asemenea spumei mării după furtună,
răsfoiesc lumina din zborul pescăruşilor.
Înțelesul vieții e cu mult mai tânăr decât mine;
din gânduri ferecate-n amintiri,
culeg imagini de viitor.
Sufletul meu caută liniştea
să se poată dărui.

(Drobeta-Turnu Severin, 2O18, 21 decembrie)

LABIRINTUL ILUZIILOR

Mânați de întâmplare,
ne minunăm de opera luminii.
În barca năpăstuită cu destine,
zăbovim puțin pe talazul lumii.
Împovărați de întrebări
și-ncătușați cu nesfârșite ipoteze
– ritual inițiatic al realității –
asistăm la marea curgere
de vreme-nvolburată.
Veche și constantă meteahnă,
iscoada spiritului:
neliniște și curiozitate;
într-o (re)negare continuă,
iluzii naive și calcule cinice;
urme și umbre sfâșiate...
Căutând ieșirea din labirint
– realitate dincolo de iluzie;
realitate care seacă energii –
ne trezim mereu
spre riviera din apus.
Dincolo de limite și percepții,
la lumina unui far minuscul,
secundarul clepsidrei,
ne toacă nisipul inocent
lăsându-ne nedumiriți.
Gândul dă scântei de răzvrătire.
Cu o răbdare indecentă,
recurent și iterativ,
Sisif exersează drumul spre tâmple.

(Drobeta-Turnu Severin, 2O18, 21 decembrie)

marți, 18 decembrie 2018

SCURTE POEME DESPRE ZBOR

ESENȚA ZBORULUI

Aripa
urmează
gândul materiei.
În zbor,
corpul fizic
se comportă
metafizic.

O BĂTAIE DE ARIPI

Fără aripi,
niciodată,
trupul
nu va putea
să zboare;
Această putere
numai
sufletul
o are.

SPIRIT ÎNARIPAT

Fără aripi,
trupul
nu va putea
să zboare
nicicând;
Această putere
o găsești
doar în
gând.

SACRU ȘI DUAL

Fără aripi,
orcât am vrea
să zburăm,
nu reușim.
Dragostea
– viciu sublim –
,,ne dă aripile
cu care să ne
prăbușim!”*

(*Costel ZĂGAN, Inventeme)

(Drobeta-Turnu Severin, 2O18, 18 decembrie)

luni, 17 decembrie 2018

POEM

 

Potecile șerpuite
Cară de mâncare
Ciutelor înzăpezite
Limitate în mișcare
De troiene vătuite.

(Drobeta-Turnu Severin, 2O18, 17 decembrie)

RONDELUL APEI

Emoție statornică izvorâtoare dintru pământ,
Cu stoicism, să-nsuflețească lumea de afară,
Într-o metamorfoză reciprocă, face legământ,
În trupul său, pământul s-o primenească iară.

Arhitect de geniu al naturii, la dreapta de vânt,
Cu munți de capodopere prin truda-i milenară,
Emoție statornică izvorâtoare dintru pământ,
Cu stoicism, să-nsuflețească lumea de afară.

În compoziția tuturor vietăților, majoritară,
Și, foarte probabil, întâiul nost așezământ;
Fără-ndoială, este sămânța noastră funciară
Din care curcubeu-și fasonează etericul veșmânt,
Emoție statornică izvorâtoare dintru pământ.

(Drobeta-Turnu Severin, 2O18, 17 decembrie)

duminică, 16 decembrie 2018

DORINȚĂ NĂSCUTĂ DIN TRECUTE MAGII


Ieri, scriam aceste versuri:
Trimite-mi, Doamne, altfel de iarnă
– Ca-ntr-un poem de vis să se cearnă –
Și fă-mă un omuleț de zăpadă
S-aduc un fulg de bucurie oamenilor,
Să fiu un erou în sufletul lor
În aceste vremuri de tăgadă.

Nu voi fi un om de zăpadă perfect,
Dar (s)contez pe următorul efect:
Să-mi asociez candoarea cu lumea
Mult prea confuză-n iarna pribeagă,
Iar pe cei mici să-i fac să înțeleagă
Cum arătau iernile-n copilăria mea.

iar, azi dimineață:

Cu ochii, geamul cuprinzând,
Văd pomii dantelați pe stradă
Și cum trece-n galop nechezând
Mustangul argintiu de zăpadă.

(Drobeta-Turnu Severin, 2O18, 16 decembrie)

joi, 13 decembrie 2018

RONDELUL COPILĂRIEI

Copilărie cu icoane și-amintiri izbăvitoare,
De care, la-nceputul vieții, am avut parte,
Privită prin oglinda timpului retrovizoare,
Îi dai prezentului meu un înțeles aparte.

La școala ta, am învățat lucruri de valoare:
Jocul și viața fac parte din aceeași realitate,
Copilărie cu icoane și-amintiri izbăvitoare,
De care, la-nceputul vieții, am avut parte.

Atunci când mi-e greu, mă-ntorc la izvoare;
De ecoul lor cristalin, nimic nu mă desparte.
Cu parfumul întâmplărilor nemuritoare,
Te (con)viețuiesc până dincolo de moarte,
Copilărie cu icoane și-amintiri izbăvitoare!

(Drobeta-Turnu Severin, 2O18, 12 decembrie)

luni, 10 decembrie 2018

RONDELUL PRIMULUI SĂRUT


În disputa sentimentelor primare,
Când conexiunea-n inimi s-a produs,
Pământul se deschide sub piciore,
Iar cuvintele se dovedesc a fi în plus.

Pecete de foc la prima-mbrățișare,
Primul sărut furat-un bonus juxtapus
În disputa sentimentelor primare,
Când conexiunea-n inimi s-a produs.

Înmugurire-n a viselor înverșunare,
Primul sărut-un poem concis expus
În geana unui răsărit virgin de soare
Care-mpiedică al vorbelor surplus
În disputa sentimentelor primare.

(Drobeta-Turnu Severin, 2O18, 1O decembrie)