APĂ ŞI FOC

Modelând cu nesaţiu,

formele în spaţiu,

apă şi foc –

două emoţii vitale creative

şuşotind la urechea cerului,

urmând sfatul luminii,

sângerând căutări

să-şi dea mâna,

împeună,  

să dureze cărare.

La capătul lor,

o oglindă magică

în care se oglindeşte curcubeul

celei mai pure nudităţi

într-un sărut multiplu

cu buze crăpate de dorinţe.

Pe hotarul dintre trup şi suflet,

apa curge ca o flacără prin pădure;

vântul le încurajează deopotrivă.

Cel ce iubeşte curat

e un izvor nesecat

cu suflet de foc.

Dacă marea se aprinde,

ai grijă de inima ta!

Doar flacăra pură iubeşte apa

şi răspândeşte emoţia

care luminează sensurile în piept.

Focul aprins

de la prima ploaie de lacrimi

arde ca o torţă

a dorinţelor policrome

de care se agaţă sângele

într-un respect total

pentru lucruri inflamabile.

Dragostea –

joc creativ

în care focul

fertilizează apa.

Viaţa –

lucrarea marelui fierar;

o combustie fără sfârşit.

 

(Drobeta-Turnu Severin, 2O17, O6 ianuarie)