Îmbrăcând ziua-n haină nouă,
Dimineața este pentru rouă;
Ploaia, pentru însuflețirea gliei;
Pădurea, pentru trilul ciocârliei;
Aripa, pentru deprinderea zborului;
Zborul, pentru cuibarul dorului;
Norii, pentru setea pământului,
Parfumul florilor, pentru aripa vântului;
Cerul, pentru acoperăminte;
Marea, pentru nisipul fierbinte;
Nisipul, pentru cărăușia timpului;
Timpul, pentru ritmul omului;
Lumina, candelă pentru cuvânt;
Amintirile, balsam pentru gând;
Constelațiile, pentru mateloți,
Iar marele amurg, pentru toți
Când bobul de rouă oglindește cerul
Pe care ard stele sporindu-i misterul.
În profunzimea libertății de a fi
Logodită cu sufletul spre a simți,
Nimic în astă lume nu-i anost,
Degeaba,-ntâmplător și fără rost.
(Drobeta-Turnu Severin, 2O19, 29.O4)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu