Dacă ochii ar sălășlui în gând,
Cuvintele ar fi lacrimi de rouă în geana dimineții;
Din strălucirea lor, s-ar întrupa orizontul.
Dacă inim ar avea aripi,
Aș îngrămădi tot orizontul în păsări
Și i-aș da forma curcubeului.
Cu buzele lacrimilor,
Aș săruta umerii păsărilor
Dezvelite de harul zborului.
Pe bolta dintre inimă și ochi,
Bucuria ghemului de cuvinte
Deșiră lumina cu tandrețe.
Închid ochii să văd mai profund:
Inima dictează,
Ochii pictează poemul nescris.
(Drobeta-Turnu Severin, 2O19, O9 aprilie)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu