Doina-i columnă a golgotei milenare
Ridicată pe ogorul nostru strămoșesc,
Ni-i sân de doică și cântec de-alinare
Ce ține-n viețuire neamul românesc.
Pentru sufletul sângerând de-alienare
Când durerile cu doruri se-mpletesc,
Doina-i columnă a golgotei milenare
Ridicată pe ogorul nostru strămoșesc.
Aducând cu sine-o picătură de-ndurare
Când ecourile oftatului se prelungesc,
Dintr-un instinct primar de conservare,
Prin doină, rănile din suflet se-ostoiesc.
Doina-i columnă a golgotei milenare...
(Drobeta-Turnu Severin, 2O18, 15 februarie)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu