Dincolo de cuvinte

A fost o vreme când ţineam morţiş

să-mi cuprind gândurile în palme,

să stau de vorbă cu ele,

să le desluşesc sensurile din priviri,

să le îmbrac în cuvinte

şi să mă întreb:

ce vor face când vor fi eliberate?

Eram convins că nu-mi vor simţi lipsa!

Zadarnic, am aşteptat clepsidra

să-şi cearnă ecoul

spre a-mi comunica biruinţa!

S-a curbat timpul peste orizontul aşteptării;

zidesc manolic cărămizi de ane efemere.

Într-un veritabil joc al rostirii,

cu flori de vorbe,

o vreme platonică îmi împodobeşte auzul.

Dincolo de cuvinte,

orice este posibil!

Drobeta-Turnu Severin, 2O16, 26 septembrie