E acea zi preasfântă care există,
Încununând năzuințele românilor,
Când, cu lacrimi de iubire-n batistă,
Plânge țara sub povara amintirilor.
Insuflarea străbunilor încă-i tristă
La un secol de la reîntregirea lor,
Deși această zi preasfântă există
Încununând năzuințele românilor.
Se tânguie Basarabia colonistă,
Bucovina sângerează de dorul fraților,
În timp ce patria-mumă ,,coexistă”
Dezbinată-n două sub același tricolor
În această zi preasfântă care există.
(Drobeta-Turnu Severin, 2O18, 3O noiembrie)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu