De parcă am fi la o competiție de consecvență,
mult mai tânăr decât mine,
sufletul e înaintea mea cu cel puțin un pas;
știam că e talentat și că folosește nonculori
– fără radieră –
dar am dibăcit că are și un curcubeu pe dinăuntru.
Am încercat să stau de vorbă cu el.
Mi-a dat de înțeles că nu e momentul să vorbim despre asta acum;
o va face mult mai târziu prin purtătorul de cuvânt.
Străduindu-mă să nu-ngenunchez clepsidrei viața,
nu-mi rămâne decât să-i accept darul clipei
și să trăim împreună așteptarea ca pe o motivație.
(Drobeta-Turnu Severin, 2o18, 13 noiembrie)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu