1. Istoria omenirii se consumă pe pământ și se arhivează în cer.
2. De cele mai multe ori, o aterizare forțată înseamnă o decolare direct spre cer.
3. Doar în moarte, omul poate fi în două locuri, în același timp: cu trupul pe pământ și cu sufletul în cer.
4. Stea: taină a tainelor cu cer propriu.
5. Între pământ și cer, speranța este ultima certitudine la care facem recus.
6. Sub un cer cu foarte multe întrebări și extrem de puține răspunsuri, se derulează tranziția de la nimic spre infinit.
7. Singurul îndreptățit să aspire la demnitatea de cer este lacul; doar el oglindește stelele.
8. Oricât de mult ne vom înălța, vom constata că nu putem scurta deloc distanța până la cer.
9. Celor pentru care pământul nu mai reprezintă o opțiune, Dumnezeu le pune la dispoziție cerul.
10. Când pământul nu mai oferă nicio speranță, Dumnezeu oferă o certitudine: cerul.
(Drobeta-Turnu Severin, 2O18, O9 iulie)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu