Învinovățit de jinduiri perpetuum mobile,
Numai poetul zugrăvește cu raze de lună
Prefirate-n clepsidra cu metafore nobile
Pe care le nemurește-nainte s-apună.
Peregrin solitar pe-orbite doar sieși vizibile,
Din haremul de muze, multe patimi adună;
Învinovățit de jinduiri perpetuum mobile,
Numai poetul zugrăvește cu raze de lună.
Cu-aripi de cuvinte, ursitelor iconodule,
Înalță perle de gând, în zbor, le-mpreună,
Le transcede-atemporal,
eternizându-le,
După o existență tăcută, ades, importună.
Învinovățit de jinduiri perpetuum mobile,
Numai poetul zugrăvește cu raze de lună.
(Drobeta-Turnu Severin, 2O17, O7 noiembrie)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu