Clipa-i
eternitate divizată la infinit
Ce ne-mbarcă
și debarcă inevitabil,
Pe
care viitorul o apasă repetabil,
Prefăcând-o-n
amintire, negreșit,
Pe
care, neobosit,-o trăim irepetabil
Și-n
care totul este sau pare definit;
Clipa-i
eternitate divizată la infinit;
Ce ne-mbarcă
și debarcă inevitabil.
Totul
în astă sălășluire-i delimitabil:
Trecut
sau viitor – abstract convenit –
De
care poți fi prevenit sau ademenit;
Singurul
lucru cert este clipa, indubitabil.
Clipa-i
eternitate divizată la infinit
Ce ne-mbarcă
și debarcă inevitabil.
(Drobeta-Turnu Severin, 2O17, O4 noiembrie)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu