Din volumul de poezii scurte „Ecouri asimetrice”

I. DISTIH

Fatalitate

Asemenea aripilor lansate-n picaj,

Nisipul clepsidrei nu cunoaşte blocaj.

Infinitul finit

Aşa cum albastrul este invizibilul care devine vizibil,

Cerul este infinitul încadrat în limitele percepţiei umane.

II.  TRISTIH

Destin 1

Ţăranul român, făcându-şi din suflet săpăligă,

Cultivă ogorul şi cu lacrimi de suflet îl irigă

Să poată răsări soarele nostru de mămăligă.

Destin 2

Românul, care de-abia mai respiră,

Se uită lung spre-apus şi se tot miră

Cum lumea-ntreagă contra lui conspiră.

III. HAIKU

1.

Atac la ozon –

Încălzire globală;

La pol, se plânge.

2.

Afară plouă;

În fiecare urmă,

Răsare luna.

3.

Fără drojdie

E hrana sculptorului –

Pâine de piatră.

4.

De ziua mamei,

În prim-planul pozelor,

Numai ghiocei

IV. CATREN

Şansă

Toate gândurile măreţe ar veni din inimă

Doar dacă mintea ar locui în ea;

Fă, Doamne, o reconstrucţie sublimă

Şi înfige-o acolo,-n torace, pe undeva!

Inima

V-aţi întrebat vreodată de ce oare

Toate inimile sunt aproape la fel,

Formate dintr-un semn de întrebare

Pe care oglinda-l reflectă fidel?

V.  TANKA

Altruism

Cu detaşarea

Păsării călătoare,

Am deprins zborul;

Când afară e senin,

Dau, gratis, lecţii de zbor.

Dilemă

Eternitate –

Despărţire de infern

Pentru paradis;

Dar rămâne de văzut:

Styxul poate fi trecut?