CĂUTÂND CHEIA SUFLETULUI

Când te văd atât de tăcută,

aş vrea să am văzul acustic al liliacului

şi să nu pierd nicio vibraţie a tăcerii tale.

Când te văd atât de îngândurată,

aş vrea să mă insinuez în gândurile tale

să le provoc autoincendierea,

iar ele, asemeni păsării Phőenix,

să se regenereze după sufletul meu.

Când te văd atât de încruntată,

aş vrea să fiu maşină de îndreptat

colagenul deshidratat şi fragmentat.

Când te simt atât de rece,

aş vrea să-ţi pot culege tot sângele,

picătură cu picătură,

şi să-l circul prin inima mea.

Când îmi vorbeşti atât de străină,

îmi vine să înghit toate dicţionarele din lume;

Poate găsesc măcar o limbă

în care vorbele tale să însemne

că nu-ţi sunt indiferent.

Iar dacă ai dori să îmi devii iubită,

aş lăsa întreaga lume uluită.

Ai fi singura femeie din univers cu umbra colorată.

Din volumul ,,REVELAŢIA CUVINTELOR"

Drobeta-Turnu Severin, 2O15, 30  septembrie

CÂND ...

Când te văd atât de tăcută,
aş vrea să am văzul acustic al liliacului
şi să nu pierd nicio vibraţie a tăcerii tale.

Când te văd atât de îngândurată,
aş vrea să mă insinuez în gândurile tale
să le provoc autoincendierea,
iar ele, asemeni păsării Phőenix,
să se regenereze după sufletul meu.

Când te văd atât de încruntată,
aş vrea să fiu maşină de îndreptat
colagenul deshidratat şi fragmentat.

Când te simt atât de rece,
aş vrea să-ţi pot culege tot sângele,
picătură cu picătură,
şi să-l circul prin inima mea.

Când îmi vorbeşti atât de străină,
îmi vine să înghit toate dicţionarele din lume;
Poate găsesc măcar o limbă
în care vorbele tale să însemne
că nu-ţi sunt indiferent.

Din volumul ,, REVELAŢIA CUVINTELOR"
Drobeta-Turnu Severin, 2O15, 29  septembrie

Stimaţi cetăţeni ai Municipiului Drobeta-Turnu Severin, Dragii mei prieteni,

Pe acestă cale, fac publică intenţia mea de a candida, la alegerile locale din anul 2016, pentru funcţia de primar al Municipiului Drobeta-Turnu Severin.

Firesc şi necesar, încă de la bun început, doresc să le aduc la cunoştinţă persoanelor care nu mă cunosc, foarte sintetic, câteva date relevante din biografia mea.

M-am născut la data de 10 iunie 1956.

Am urmat cursurile Institutului de Marină „Mircea cel Bătrân” (azi, Academia Navală „Mircea cel Bătrân”) din Constanţa.

Mi-am perfecţionat continuu cariera militară, urmând cursuri de specialitate şi de învăţare a limbilor străine, în ţară şi străinătate: Facultatea de comandă şi stat major, Cursul postuniversitar de perfecţionare în conducerea marilor unităţi operative, Cursul postuniversitar de perfecţționare în conducerea strategică, Cursul de limba engleză în cadrul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Cursul de limba franceză în Canada etc.

În cariera militară activă, întinsă pe durata a 37 de ani (1975-2012), am îndeplinit funcţii de mare răspundere în cadrul Ministerului Apărării Naţionale: comandant de navă, comandant de secţie de nave, comandant de unitate de nave, inspector pentru Forţele Navale în cadrul Inspectoratului General al Ministerului Apărării Naţionale, comandant al Şcolii Militare de Maiştri a Forţelor Navale „Amiral Ion Murgescu”, şef de stat major al Comandamentului Operaţional Întrunit „Mareşal Alexandru Averescu”, comandant al Centrului de Conducere Operaţională al Armatei.

Am îndeplinit peste 40 de misiuni în străinătate.

Timp de 10 ani (2000-2010), am activat în cadrul Comisiei mixte interministeriale pentru delimitarea frontierelor de stat şi a spaţiilor maritime ale României cu statele riverane, în calitate de expert pe probleme de hidrografie şi topografie, aducându-mi o contribuţie importantă la derularea negocierilor şi întocmirea documentelor specifice: „Tratatul privind regimul frontierei de stat cu Ucraina” (semnat la Cernăuţi, 17 iunie 2013), Memoriul României care a stat la baza Hotărârii Curţii Internaţionale de Justiţie în cazul „Delimitarea maritimă în Marea Neagră (România c. Ucraina)”, citită public de preşedintele Curţii, judcătoarea britanică Rosalyn Higgins, pe 3 februarie 2009, la Palatul Păcii din Haga.

Am publicat câteva cărţi şi peste 100 de articole şi studii de specialitate cu tematică geopolitică şi militară în cele mai prestigioase reviste de specialitate din ţară.

Ideea de bază care mă animă, în acest demers, este aceea de a organiza şi conduce o administraţie locală mai pragmatică, centrată strict pe necesităţile concrete ale cetăţenilor şi ale minicipiului. O administraţie în care toate încasările din taxe şi impozite să se întoarcă, sub formă de servicii utile, la domniile voastre.

Nu sunt înregimentat politic sau ideologic niciunei formaţiuni politice sau alianţe de partide. Personal, consider că, atunci când ne referim la administraţia locală,  acest aspect este chiar foarte păgubos. Voi candida ca independent. De aceea, nu sunt obligat să răspund unor comandamente politice sau de altă natură, ci doar în faţa locuitorilor acestui mult prea încercat minicipiu. 

Dacă nu voi avea sprijinul domniilor voastre, evident, nu voi putea să realizez ceea ce mi-am propus. Aştept, pe această adresă, orice idee, sesizare, propunere, informare despre problemele cu care vă confruntaţi, pe care le cunoaşteţi sau pe care doriţi să le influenţaţi în sensul eradicării, iniţierii, ameliorării ori dezvoltării lor.Vă promit că, dacă mă solicitaţi, voi veni personal să identificăm sau să găsim soluţii pentru toate aceste probleme.

Aştept părerea domniilor voastre şi, în funcţie de solicitudinea pe care o veţi manifesta, voi transforma intenţia de a candida în hotărâre fermă şi crez pentru perioada rămasă până la alegeri.

Aşa să ne-ajute bunul Dumnezeu!

Sunt picătura de sânge ce se-nfioară

La malul mării, valul toamnei palpită
Sub licărit de stele din înalte depărtări;
Cheia timpului aş vrea s-o ştiu rătăcită,
Iar umbra lui, cât mai departe de zări.

Undele tale îmi sunt legănare,
Suflet al mării tainic şi blând!
În ele, viaţa mea a rodit, mare!
În braţele tale, sunt fir temurând!

Ca o coardă melodioasă de vioară,
Sufletul meu plin vibrează din afund;
Acum, sunt picătura de sânge ce se-nfioară,
La ceasul începutului de toamnă profund.

În mult prea tumultuosul vieţii mele umblet
Valul meu s-a confundat cu valul de mare
Dacă nu l-aş fi găzdui la mine în suflet,
Nu m-ar fi recunoscut la malul cu soare.

În braţele tale, am cunoscut alinare,
Pe malul tău, leagănul mă îmbie;
Viaţa mea strămut-o-n visare,
Iar visul să dureze o veşnicie.

Din volumul ,,MARE ŞI DESTIN"
Constanţa, 2O15, 16 septembrie

Toamna clepsidrei

Mă ademeneşte dorul de mare spre trecut
Să-i strecor nisipul de praful greu al uitării,
Să repornesc secundarul clepsidrei de la început
Cu acelaşi nisip reînnoit şi aruncat pe fundul mării.

L-am dantelat cu picături de suflet de cinci stele,
Dar nu se regenerează precum capetele hidrei;
Căci nu nisipul toamnei curge prin venele mele,
Eu sunt nisipul ce curge în secundarul clepsidrei.

Chiar de-o întorc, clepsidra este surdă
La-ndemnul timpului meu ce se lasă supus;
Şi nici nu-l iartă, somându-l să se scurgă
Captiv şi resemnat, între răsărit şi apus.

Nisipul mă arde, deşi nu-i fierbinte;
Când îl ating, inima mi-e mai uşoară;
Vibrez la rugăminţile-i fără cuvinte,
Cum vibram la îndemnul mării, odinioară.

Nici soarele nu mă poate arde ca nisipul,
Deşi nisipul mi-e de soare încălzit;
Doar valul mării îmi poate răcori chipul
Destinului ce-n astă viaţă mi-a fost hărăzit.

Din volumul ,,MARE ŞI DESTIN"
Constanţa, 2O15, 15 septembrie

Întâlnirea se reînnoieşte cu fiecare despărţire

Privind din depărtare, peste timp, în Constanţa,
Mă cheamă murmurul talazului în largul zării;
Din încercate doruri, parcă-anulând distanţa,
Gândul mă duce-n tainic zbor la malul mării.

Simţeam că e nedreaptă şi chiar infamă suferinţa
Suspinului din piept, pentru a o putea găzdui;
Cu nerăbdări şi aşteptări, mi-am încărcat silinţa
Ca fericita reîntâlnire, s-o pot rapid înfăptui.

Îmi vin în minte profeţiile unui încercat marinar,
Ca o promisiune eternă pentru a sufletului împlinire:
Dorul şi iubirea nu vor cunoaşte niciodată hotar,
Iar întâlnirea se reînnoieşte cu fiecare despărţire.

Se-ntrezăreşte-o geană subţire de-azur întunecat
Împunsă de-o stea mică cu un contur vibrat;
Nările mi se-nfioară de cel ma blând parfum;
Vântul încărcat de pescăruşi porneşte-uşor la drum.

De pe malul favorit, îmi fac cunoscut semnul,
Iar cerul, în mare, aripa norilor îşi înmoaie.
În astă seară, sufletul meu şi-a luat îndemnul
Şi vrea să cânte-n ritmul stropilor de ploaie.

Din volumul ,,MARE ŞI DESTIN"
Constanţa, 2O15, O7 septembrie

DESTIN

Vântul norocos de vară, spre mine, 

Cu lumină, mi-a fost dat să se abată

Şi,-n prag de seară, în satul dintre coline,

L-ai trimis, cu îngăduinţă, să bată.

Mi-ai rătăcit în clepsidră nisipul

Şi l-ai strecurat în marea dintre noi;

Acum, îţi îmbrăţişez cu lacrimi chipul,

Cum cerul sărută marea prin ploi.

Să-ţi mulţumesc direct nu am cum,

Dar o voi face, negreşit, prin interpuşi:

Cu inima, cu gândul, cu fapta, precum

Marea sărută cerul prin pescăruşi.

Din volumul ,,MARE ŞI DESTIN"

Drobeta-Turnu Severin, 2O15, 13 septembrie

Reîntoarcere la malul mării

E toamnă liniştită, fără vânt.
Pe ţărm, nisipu-i încă galben sidefat;
Iar gândul meu, purtat de-avânt,
De la lumina lunii, s-a înfierbântat.

Seară dominantă peste-albastre oştiri.
Ale lunii aripi argintii fâlfâie tăcut.
Inima înviorată de plăcute amintiri,
Gânditoare se-ntoarce într-un viu trecut.

Ochii cad pe gânduri, fără cuvinte,
Sufletul, prin gânduri, mi-l descos;
Iar trecutu-mi defilează prin minte –
Alt ecran nu mi-ar fi de folos.

Privesc resemnat peste valuri frământate
Însoţind pescăruşii în avântul lor cu rost.
Sunt înţesat de amintiri nu prea îndepărtate,
Dar nu regret niciuna din multe câte-au fost.

Sunt iarăşi pe tărâmul meu drag,
La care, cu bucurie, oricând, revin.
Stau îngândurat ca un copil pribeag,
Din dor, reîntors la vechiul său cămin.

Din volumul ,,MARE ŞI DESTIN"
Drobeta-Turnu Severin, 2O15, 13 septembrie

De vrei o viaţă să-mplineşti

„Cine eşti? ”

Mă întreabă marea, mereu,

cu fiecare sărut predestinat de val

pe bobul sidefat de scoică,

aruncat cu dragoste, din dor, pe mal,

şi-apoi depus de-a soartei doică

în clepsidra sufletului meu.

O furtună se propagă din afund;

Mi-e greu, îndată, să-i răspund.

M-a privit timp de-o infinită secundă,

apoi, mi-a sugerat totul desluşit

printr-un răspuns de tăcere profundă

în care timpul s-a  prăbuşit,

clarificându-mi imediat,

c-un gest tăcut, profund şi-alunecat,

într-un târziu,

ce-ar trebui să îmi doresc să fiu:

„Bogăţie există oriunde;

Frumuseţe există-n orice;

Câte puţin să devii

din tot ce-ţi place să fii,

cu toată fiinţa,

cu inima şi cu mintea,

cu ochiul şi cu sângele,

cu zâmbetul şi cu şoapta,

cu gândul şi cu fapta,

în fiecare loc,

în fiecare joc,

neîntrerupt ... ”

Din volumul ,,REVELAŢIA CUVINTELOR"

Drobeta-Turnu Severin, 2O15, 12  septembrie

Secţiune prin viaţă

Când eram copil,

îmi luam inima în ochi,

mă strecuram tip-til 

pe geana dimineţii

şi,

în ritmul bătăilor de priviri,

cu nările înfiorate,

adulmecam adierea zorilor

din verdele crângului 

şi parfumul multicolor al câmpului

strecurat prin sita măiastră

a curcubeelor de rouă.

Pe mine,

m-au crescut,

cu vigoare de lapte matern,

armonia din freamătul crângului,

simfonia de culori a câmpului 

şi susurul cristalin al lacrimilor 

născute din dor de lumină.

Am învăţat să iubesc

de la frunză şi floare

cu dor cristalin de izvoare.

Toată viaţa,

am adunat,

cu ochii inimii şi degetele ochilor,

în privirea sângelui,

şi păduri şi vânt

şi mare şi furtuni

şi le-am adăpostit

în cavernele sufletului dăruit.

Sper să fi folosit la ceva

lecţia de viaţă din copilăria mea!

Din volumul ,,REVELAŢIA CUVINTELOR"

Drobeta-Turnu Severin, 2O15, 12 septembrie

Cu galion la proră

Încă, mai stau s-ascult, pe colţul meu tihnit de  piatră dură,
Marea, lin scuturându-şi veşmântul ei de spume
De cornul lunii stăpâne ce-i spintecă augusta făptură,
Purtând  pe crestele-i argintii o nebănuită lume.

În acest început de răpciune, răvăşit de-al toamnei gând,
Mă-nvăluie entuziastele aduceri-aminte de început;
Sub fruntea lipită de mare, cu galion la proră, rând pe rând,
Tăcutele corăbii ale trecutului, în liniştea serii, au apărut.

Când ascult al mării glas şi al talazurilor turme
Colindând pe-ntinsul zării, pe cărări fără de urme,
Luntrea gândurilor mele zboară lin tot mai departe,
Taie apele cu stele ale mării şi le-mparte.

Iară luna de cleştar scânteiază infinita sa grădină
Şi-i preschimbă-n largi oglinzi a ei undă cristalină.
Amintirile se schimbă, rând pe rând, se nasc şi pier,
Când uitându-mă la mare, parcă m-aş uita la cer.

Din volumul ,,MARE ŞI DESTIN"
Drobeta-Turnu Severin, 2O15, 12  septembrie

Întrebări şi răspunsuri din adânc

Mult prea devreme zgribulite,
Talazurile înaintea mea se-ntind;
Prin amintiri şi patimi răspândite,
Încerc cu sufletul să le cuprind.

Pentru o clipă, timpul s-a prăbuşit
Şi s-a strecurat în mare liniştit,
Iar secundele plângeau înăbuşit
Ora lacrimilor, pe malul răvăşit.

Din lacrimile timpului adumbrite,
Toamna a plâns şi s-a insinuat
În întrebările mele nedumerite
Care miroseau a alge şi a timp diluat.

Răspunsurile s-au risipit tăcute în mare
Printre meandrele şi tainele anilor mei;
Privirea-mi ce-ncearcă a le pătrunde doare
De lacrimile toamnei, ochii sunt tot mai grei.

Din volumul ,,MARE ŞI DESTIN"
Drobeta-Turnu Severin, 2O15, 1O  septembrie

LA CEAS DE TOAMNĂ

La ceas de toamnă, liniștit, îmi așez pe malul mării,
Sufletul ce-n taină își oftează resemnat tăcerile vii
Pe care le culege din zările albastre ale depărtării-
Tezaur de gânduri, amintiri și nesperate bucurii.

Gândul mă poartă spre vremuri de demult ...
Când valul mării în poarta sufletului meu bate,
Eu mă destram în gânduri policrome și ascult
Simfonia toamnelor noastre îndepărtate.

Toamna nu este pentru mine un veritabil anotimp,
Este un sentiment ce măsoară a timpului durată;
Iar căderea soarelui și a frunzelor ruginii peste timp
Dă clipelor mele de toamnă o solemnitate îngândurată.

La fereastra sufletului meu larg deschisă,
Toamna aceasta este a doua primăvară,
Când fiecare frunză este o floare promisă
Undei mării, etern, cu viața mea solidară.

Când sub călcâiul toamnei apăsător,
Nisipul e copleșit și suspină adânc,
Iar valurile tale, din patimi de dor,
Spre mal, se-avântă și se strâng,

Vreau ca toamna aceasta să fie a noastră
Iubita mea Mare Neagră, dar albastră.

Din volumul ,,MARE ȘI DESTIN”
Drobeta-Turnu Severin, 2O15, O2 septembrie

ÎNOT PRIN VALURI DE CUVINTE

Gândul meu plutește pe talazuri ca un plaur,
Purtat pe vâslele vântului, într-un colț de vis,
Și împletește cu andrele albastre o cunună de aur
Din razele soarelui împodobite cu mărgele de iris.

Dorul meu fierbinte mocnește în ascuns
Cu patima vulcanului de pe fundul mării,
Înflăcărat în dorința sa, greu de pătruns,
De-a deveni un țărm visat în largul zării.

Din pulsul memoriei și înțelepciunea amurgului
Îmi mângâi sarea de pe tâmplele radiind de iubire;
De-aș putea rătăci o clipă din firescul destinului,
Aș naufragia o parte din mine în tăcuta nemurire.

Înot și scurm prin valuri înspumate de cuvinte
În care-am pus cu drag toate gândurile mele;
Îl rog pe Domnul să mă mai țină-n minte
Până-mi va-ncuiba sufletul în roiul de stele.

Închid cu resemnare ochii și continuu să plutesc
Pe valurile tale, când îngăduitoare, când învolburate,
Ca doi adolescenți ce,-n taina sfântă, se iubesc
De când se știu și pentru o eternitate.

Din volumul ,,MARE ȘI DESTIN”
Drobeta-Turnu Severin, 2O15, O1 septembrie

O VIAȚĂ AȘA CUM, PROBABIL, A FOST

Toată viața,

am cules aripi de fluturi

îmbătate de parfumul seducător

al viselor crescute pe săruturi

din năzuința florii către fruct-

 mesager al unui viitor

pe care l-am hrănit în sufletul meu

cu nerăbdare și dragoste,

cu demnitate și dor.

Azi,

număr aripi de fluturi

pe degete de curcubeu

născut din lacrimile ploilor mele de priviri

de dincolo de orizonturi nostalgice

ce încă mai adăpostesc neterminate amintiri.

Suflet al meu,

aș vrea să te pot ajuta să culegi

aripile tuturor fluturilor mătăsoși,

răstigniți pe maidanul unor fărădelegi,

zămislite,

în numele meserii lor frumoase,

cu zâmbete malițioase,

de dascălii zeloși

ai destinelor umane.

Așa cum a fost,

un destin mai mult sau mai puțin anost,

o mână de dorințe cu degetele-ntinse

și regrete de a fi făcut prea puține vizite în realitate,

dâra unui suflet pe nisipul ceasului meu.

Din volumul ,,REVELAȚIA CUVINTELOR”

Drobeta-Turnu Severin, 2O15, O1 septembrie