RONDELUL ACESTUI GERAR

Gerar, o lună-nșelătoare,

Cândva, înzăpezea ținuturi;

Orice copac părea o floare,

Mirific, pudrată cu fluturi.

De Bobotează, a fost soare,

Ieșit din dalbe-așternuturi;

Gerar, o lună-nșelătoare,

Cândva, înzăpezea ținuturi.

Pe scena lumii schimbătoare,

Întristată de multiple lovituri,

Adormit-a pruncul iernii oare

Pe curcubeul dintre infinituri!?

Gerar, o lună-nșelătoare...

(Drobeta-Turnu Severin, 2O18, O9 ianuarie)