Simezografie

Frunzele cad pe gânduri policrome;

multiplicând luna,

gutuile atârnă leneșe pe crengi tot mai golașe;

zilele se îmbracă în lumini tot mai patinate....

Pe strada urcușului zilnic,

funcționează o galerie cu natură vie.

Într-un interior nu prea mare

de la marginea unui suflet,

adunate cu multă migală,

stau frumos rânduite:

o parte din splendorile lumii,

toate cumsecădeniile și strâmbătățile ei,

toate urmele furtunoaselor pasiuni,

toate amintirile adunate de pe miriștea timpului.

În fața unui ceai cu gust de toamnă târzie,

este chiar ghidul de serviciu;

calm și răbdător,

cu degetul ridicat,

arată spre viață.

(Drobeta-Turnu Severin, 2O18, 21 octombrie)