Urmărind hora aştrilor pe boltă
şi respiraţia
uşoară a vântului prin sălcii,
am început să mă
descopăr câte puţin,
să înţeleg cine
suntem
şi încotro ne
îndreptăm.
Nu-i o treabă
simplă
să ne acompaniem
şuvoiul sângelui
şi glasul luminii
la instrumentul
vieţii!
De trăit, trăim
oricum;
avem nevoie de
puţină intuiţie
pentru a mărşălui
pe-al vieţii drum
însoţiţi de
iluzii şi de apetiţie.
Pentru a deprinde
libertatea bucuriei
de a ne trăi
propria viaţă
şi nu una dictată
sau împrumutată,
ne trebuie cu
mult mai mult de-atât.
Ca un film într-o
limbă străină,
Aşa-i concepută
ea, viaţa:
nu are limite de
interpretare
şi nici
subtitrare;
ori o înţelegi
ori ba!
Dincolo de
limitele percepţiei ancestrale,
printre vise
sfidând interdicţii zodiacale,
când gândul şi
corzile inimii vuiesc,
lumina şi umbra
îşi joacă reflexele nelumesc.
(Drobeta-Turnu Severin, 2O16, 12 noiembrie)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu