vineri, 29 decembrie 2017

DOAR POETUL












Gestionar de vise, rebel al condiției umane,
Peregrin solitar pe-orbite necolindate încă,
Are cel mai frumos rost ce poate să emane
Din doru-i nemărginit și-o ispită adâncă.

Cu-aripi de cuvinte spre crugul sideral,
Înalță perle de gând în zboruri asumate,
Le transcende-n sacrificiul atemporal,
După o existență de tăceri nestemate.

Învinovățit de iubiri perpetuum mobile,
Numai poetul scrie cu raze de lună
Prefirate-n clepsidra cu metafore nobile
Pe care le nemurește-nainte s-apună.

(Drobeta-Turnu Severin, 2O17, 29 decembrie)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu