Cu verdele atât
de candid și crud
Împreunând
amintirea cu dorința,
În rădăcini,
încolțește năzuința
S-acopere
natura trupului nud.
În mugurii de
vlăstar, se aud
Șoapte reînnodând
cunoștința
Cu verdele atât
de candid și crud,
Împreunând
amintirea cu dorința.
Promisiunile
mugurilor includ,
După cum îi
lumineaz-obișnuința,
Și mugurii de
aripi dinspre sud
Să-și
rostuiasc-un timp sălășluința
Cu verdele atât
de candid și crud.
(Timișoara, 2O18, 2O aprilie)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu